Dincolo de râul Ifing

Textul original de Varg Vikernes

 

În Scandinavia lumea ettinilor este numită Jötunnheimr. Jötunn, englezul ettin, provine de la proto-germanicul *etunaz, ce înseamnă „foame”, „lacom” şi „măreţul mâncător”. Heimr înseamnă pur şi simplu lume. Deci aceasta este lumea de puteri lacome, de mâncători măreţi, dar de asemenea şi de forţe incontrolabile ale naturii, cum ar fi puterea creşterii în lumea sălbatică, a erupţiilor vulcanice, precum gheaţa şi asteroizii de piatră ameninţând să schimbe viaţa pe Pământ. Ţăranul îşi cultivă pământul lui, dar trebuie să lupte în mod constant cu ettinii, altfel natura îi va lua înapoi ceea ce a fost cultivat de el. Ierburi sălbatice şi în cele din urmă copacii vor începe să crească în ceea ce trebuia să fie un câmp. Pădurea va prevala asupra câmpului; ettin-ii vor învinge dacă ţăranul nu va lucra din greu pentru a preveni acest lucru.

Ettin nu este un nume pentru o oarecare rasă sau ceva de genul ăsta. El este o putere de un anumit fel, sălbatică şi în unele momente minunată, nestăpânită şi necontrolabilă, această putere poate fi găsită în natură, dar şi în noi. Opusul acestei puteri ettine, atunci când funcţionează în noi, este ceea ce noi numim cumpătare sau temperament. Deci, omul păgân este un stoic cu cumpătare şi temperament ca idealuri supreme contra sălbaticei şi necontrolabilei puteri ettine. El ştie că nu trebuie să permită puterii ettine să prevaleze, el ştie că el trebuie să lucreze din greu pentru a menţine puterea ettină în strâmtoare şi el ştie că el este un zeu (sau o zeiţa) şi nu un ettin!

Da, asta este o luptă între zeii şi zeiţele din noi cu puterile ettine care încearcă să intre cu forţă în tărâmurile zeilor şi să-i distrugă. Nu există nici o duşmănie în ceea ce fac, nici o intenţie de „rău”, doar natura – natura aşa cum ea este.

Putem să alungăm zeităţile noastre permiţând naturii să prevaleze, dar noi mai putem să păstrăm, cultivăm şi să întărim în noi puterea zeilor – printre alte lucruri, ba chiar cel mai important – prin temperament şi cumpătare. Mănâncă, dar nu mânca prea mult. Bea, dar nu bea prea mult. Dormi, dar nu dormi prea mult. Fă dragoste, dar nu fă dragoste prea mult.

Zeităţile sunt reale, în noi, ele sunt puteri ale iubirii şi a frumuseţii, armoniei şi splendorii, dar în cazul în care acestea sunt înfrânte şi înlocuite cu puterea ettină – noi în sine devenim ettini: zgârciţi, lacomi şi obezi, beţi, stupizi, leneşi şi cu adevărat sub-umani. Pe de altă parte, dacă noi învingem puterile ettine, noi rămânem nu doar oameni, ci putem chiar deveni adevăraţi zei şi zeiţe pe Pământ!

Deşi nu toate zeităţile sunt de tip exoteric; unele sunt mai misterioase şi deţin puteri vrăjitoreşti: bune exemple sunt vrăjitorii lui Mâni (Luna) şi Ôðinn (Mintea). Acesta din urmă călătoreşte spre tărâmul morţilor, învaţă tainele trecutului atunci când el moare şi se renaşte din nou. El călătoreşte prin minte şi spirit, el gândeşte şi argumentează, contemplă şi devine mai puternic şi mai înţelept în fiecare încarnare. El de asemenea poate fi întărit în noi – şi din nou – prin cumpătare şi temperament.

Din Vafþrûþnismâl noi îvăţăm că:

 

15. Seg þat, Gangrâþr! Alls þu â golfi vill

þîns of freista frama:

hvê sû â heitir es deilir meþ jötna sunum

grund auk meþ groþum?

16. Ifing heitir â es deilir meþ jötna sunum

grund auk meþ groþum;

opin rinna hôn skal of aldrdaga,

verþrat îss â â.

 

(15. „Atunci spune-mi, enigmatic cititor, dacă de pe podea

doreşti să îţi arăţi înţelepciunea ta:

Ce nume poartă râul ce desparte

al zeilor şi al ettinilor tărâmuri?

 

[Răspunde Ôðinn:]

16. Ifing se cheamă râul ce desparte

al zeilor şi al ettinilor tărâmuri;

Slobod va curge el în veacuri,

Şi nici gheaţa peste acest râu nu va veni. „)

 

Râul Ifing este ceea ce desparte tărâmul ettinilor de tărâmul zeilor. Numele poate avea mai multe sensuri, dar cel mai probabil va fi „sarcină” sau „acţiune”. Doar ceea ce faci tu va preveni puterile ettine să stăpînească în viaţa ta, iar tu trebuie să faci ceva pentru a-i ţine cât mai departe de tărâmul tău divin! Munceşte din greu, altfel pădurea îşi va lua înapoi pământul care l-ai cultivat! Munceşte din greu, altfel mintea ta divină şi glorioasă va fi întunecată şi înghiţită de flămândele puteri ettine. Stăpâneşte şi controlează „puterile vrăjitoreşti” şi fii un zeu sau o zeiţă, şi nu un degenerat sub-uman bălăcinduse în tot aurul şi plăcerile fizice ale lumii. Un adevărat om european are potenţial de care alţii pot doar să viseze. Foloseşteţi potenţialul ca să devii divin! Totul este în puterea ta pentru a face acest lucru, aruncă deoparte puterile ettine şi salută zeităţile europene! Sparge capul viermelui şi aruncă-l în abis! Hailar WôðanaR!

Asta-i filosofia Scandinaviei Antice.

Puteri ettine:

 

 

Tradus de Lazarenco Tudor.

Anunțuri

7 gânduri despre „Dincolo de râul Ifing

  1. Hi there! I know this is kind of off topic but I was wondering which blog platform are you using for this website?
    I’m getting tired of WordPress because I’ve had issues with hackers and I’m looking at alternatives for another platform.

    I would be awesome if you could point me in the direction of a good platform.

  2. Pingback: Per aspera ad astra | Fierăria Odalistă

  3. Pingback: Identitate incertă? | Fierăria Odalistă

  4. Pingback: Ceea ce-a fost odată | Fierăria Odalistă

  5. Pingback: Au-delà de la rivière Ifing | Thulean Perspective Français

  6. Pingback: Vanir şi Æsir | Fierăria Odalistă

  7. Pingback: Beyond the River Ifing | Thulean Perspective

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s